În îmbulzeală

În îmbulzeală

În îmbulzeala de mașini, trenuri, bombe,
Capete rostolgolite, harbuji,
Viitoarea mamă alerga să nască
Undeva, la poalele Munților Albaștri.
Tatăl murea la Cotul Donului.
Astfel a trecut copilul hotarul spre viață,
Ce viață? Alte rezbele mai mici, mai perverse,
Până azi ne-ntrebăm, „ Doamne, când va fi pace?”.
Un colocviu cu morți, zgomot de vertebre frânte,
Neo-narciși asasini, pe voi vă numesc,
De la dreapta spre stânga, numără,
Minăm sub, adică subadmirăm,
Dincolo vom sta laolaltă,
Scrisoarea din Noaptea Marii Reînvieri
Va sosi?
BMM

Păsările neliniștii noastre

Păsările neliniștii noastre

Păsările neliniștii noastre
Deasupra capetelor noastre,
Își fac cuib, oare?
Tu ești o lumânare, ai timp să te stingi?
Nici florile nu trăiesc o sută de zile.
Sufletul tău nu este covorul pe care calcă oricine.
Bucură-te, viața este pe sfârșite. Mereu pe sfârșite.
Nu poți să ții cu o mână pâinea și trandafirul.
Vei fi curajos când nu te vei teme de tine.
Marea descoperire este liniștea din tine.
BMM