Veghea Veghea turtită țara, în instabilitate, O sumbră agitațiune, pândită-n față-n spate, Ne îmbătam cu ode, virginul ochi surâde, Din ceas dedus, constrânsă, ne-alege soarta gâde, Meduzele se plimbă pe ceruri fără ploaie, Chiar de nu merge, omul, nu-ngheață, nu se-ndoaie, Pe encefal nu-s pete, peisajul e lunar, Astfel trecură anii, trăim în lupanar, Pe crengi de gâturi unse, alunecă furnica, Muncește din vechime, n-a adunat nemica. BMM