Diamant

Diamant Voi nu știți ce este un diamant. Poate că știți, dar nu simțiți. Poate că simțiți, dar nu-l iubiți. Ba-l iubiți, se comit crime pentru bietul diamant. Cărbune strivit în beznă, căldură, ca inima De prea multă suferință, nici un strop de sânge, Nici un oftat, dar nu răni propria-ți mână. În gândire – un glas înăbușit, O dezordine a ochilor, lacrimi prostești. Mai bine trup, decât suflet. Conturul omului cu fruntea în palme nu place . Ne despărțim precum ramurile, Apoi cădem în gol. Vom arde domol În următoarea iarnă, vom fi simple surcele. Sunt mistuit de propria naștere. Bătrânii fumegă pe lângă uși, apoi pe altare. Cerul se sprijină oricum pe Femeie.