Strada Pacificul
Era cu toate acestea una din cele zile
Când nu ne-nțelegeam defel cu nea Vasile,
Aidoma găinilor când se apropie ploaia,
Existențiala spaimă ne învrăjbea potaia,
Noi am roșit, de parcă aveam opt, nouă ani,
Iar vizavi ursoaica dansa pe gologani,
Din crâșmă iese greu și cu o falcă ruptă
Sergentul ce primise o tresă după luptă,
Iar în vecini, pe-o ladă oftează o pereche,
Ea se ferește parcă, mușcată de ureche,
Plutim cu toți , oceanul îl văd cum se întinde,
Pe Iona cum se plimbă în Leviathan, în vintre,
și se gândește Iona, la ce s-o fi gândit?
Ce-i soarta, ce e viața în burta unui kit?
BMM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu