Noutatea cuvântului

Noutatea cuvântului Noutatea cuvântului-doar suflarea vântului, Un jet necurmat –din abisul spart, Armonios, cumpănit – doar un ciripit, Cu tine eram în țara lui Ham, Cărămidă, omidă, să nu te ucidă, Tu, aleasa mea, mătase de nea, Neagră ca o noapte, a mea jumătate, Ne-am iubit, fuziune, nuclee nebune, Noi am fost strămoși multor feți frumoși, Multor prea-frumoase fecioare lăptoase, Fecioare de miere, până la durere, ************************* Da, respectăm soarele, icoanele săracului, cu veselie amară, de anghinară. Respectăm și tăcerea, e moartea, e viața, e vrerea, Culorile vidului, noaptea, din ziua a șaptea. Vid, vid, vid, Dumnezeu a murit? Nu a murit, e surd, pare absurd, halebarda a luat-o Sandra. Mersul , singurul mod real de existență, Nici vorbire, nici vers, nici cadență. BORIS MARIAN