Ce faci acum?

Ce faci acum, mă-ntreabă Dumnezeu,
De parcă nu ar ști, murim încet,
Mari profeții s-au spus, se spun mereu,
Vin de la școala vieții c-un caiet,
Vorbește mult, mai scrie pe pereți,
Se plâng arhanghelii, eu râd cam pe ascuns,
Potopul a trecut, oameni –bureți
Sar să mă pupe, eu am creier creț,
Enoch și-a împărțit progenituri,
Se umple lumea de hoții, minciuni,
Iubirile s-au prefăcut în uri,
Ne-obișnuim să ținem totu-n pumni,
Pe unde-s Ieremia și Daniel,
Speranțele au rădăcini adânci,
doar eu și tu, deasupra noastră El,
Doamne, pe noi nicicând să nu ne plângi.
BORIS MARIAN