Gică fără față.
Într-o bună dimineață,
Gică Astma-și pierdu fața,
Vise, clise, ce oroare,
Ce se-ntâmplă în budoare?
Nimeni nu știa nemica,
Se ascunse de Anica,
Ce ar fi un somn mai mic,
Poate este doar un clip?
La trezire însă chipul
și chipiul, ca și slipul,
ia-i de nu-i, ce face Gică?
Doamne, ochii i se strică.
Ce-i rotund vede pătrat,
Ce vorbește-i doar lătrat,
Cere hrană de dulău,
Nu mai crede-n Dumnezeu,
Îl gonesc ai lui în stradă,
Noi numim – o diavoliadă.
Nici prieteni, rude, frați,
Nu ai față, mergi în …marți.
Mergi în miercuri, joi, cum vrei,
Să n-aluneci, e polei.
Dară fără față, riști
Să te ducă la artiști,
La circari ori la nebuni,
Gică-i fiert ca un magiun.
Un coșmar, când se trezi,
El, pe loc, se bărbieri.
BORIS M. MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu