Priveghi

Priveghi

Ghilotina plânge de dorul
Cefei mele,
Capul meu va cădea
Noaptea morții și ziua jocului,
Privirea vie, talpa insensibilă,
Între două secole, spiritul meu,
Între brațele mele, viitorul schelet strălucitor,
Între buze, sfârcul tău,
Lacrimi curate și gânduri negre,
Între urechi, o seamă de cuvinte,
Ideile mele caută verticala,
Uitând că dedesubt e neantul,
Mă culc cu ideile altora,
Amantele mele,
Pot respira și în vid,
Dar nu invidiez pe nimeni.
Noapte de noapte treceam prin fața geamurilor ei,
Așteptam să văd lumânările cum se aprind.
Dar era numai beznă și tăcere.
Paralizie totală. Bătrânul de dincolo își aprindea luleaua,
Apoi pornea cu pas apăsat prin camerele vide.
God have mercy on his soul, am spus cu voce tare,
De parcă era vorba despre mine.
BORIS MARIAN