Calea
nebătută
Calea n-a
fost bătută de nimeni,
Numele noastre
sunt scrise în cer,
Aici rostim
doar cuvinte, dar cine
Poate să
știe ce nu a fost ieri?
Treptat ne
desprindem de lumea aceasta,
Tulbure-i
jocul, a fi, a nu fi,
Nimeni nu
știe cum vine năpasta,
Moartea privește
cu ochii sașii.
De nepătruns
- Principiul, în umbră,
Tainele nu
duc niciunde, nicicând,
Desăvârșirea e tristă, e sumbră,
Ne despărțim
de lume răzând.
Dăm un
picior Nimicului harnic,
Noi ne iubim
setoși, nesătui,
Dincolo totul
pare fățarnic,
Este-ncleștarea,
mais non, encore oui.
BORIS MARIAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu