Trăia odată un om

Trăia odată un om

 

Trăia odată un om,

Nu poți fi mereu  pom, nici dom,

Timpul nu alege, culege,

Poetul nu este concret, poate discret,

Fug de judecătorii dogmatici, flegmatici,

Aleg Gogol, Mateiu, Urmuz,

Par ursuz, nu sunt, râd de mine

Ca de orișicine, un ins roșcat-brun,

Fără urechi și tutun, vorbea, ce vorbea el

Poate spune pe scurt un cățel.

Am auzit că s-a procopsit cu rapăn,

A fost biciuit până ce i-a trecut mâncăriciul.

De atunci  este critic citit de un spidic,

În concluzie, poeții de treabă

Nu prind rădăcini, nicio grabă,

Vor urca în Cetatea  cu îngeri,

Aveți obiecții sau plângeri?

BORIS MARIAN